Guest Post Literatură

Tramvaiul în care se vând șerpi și coloane vertebrale

Copilul își lasă capul în jos, dezamăgit. Ceilalți călători se uită mirați la spectacol, tatăl își acoperă fața rapid cu cozorocul șepcii albastre.

Cei trei coboară la aceeași stație, fiecare ducându-și pașii în direcții opuse. V. coboară în urma celor trei. În timp ce-și scoate o țigară din pachet, își ascunde privirea sub șapca englezească plină de scame și analizează ce se întâmplă în jurul lui.

Vânzătorul de șerpi merge domol, atent să nu alunece pe promoroaca proaspătă. Îl salută pe copil, acesta îi face un semn cu ochiul și fuge să-l prindă pe tatăl lui din urmă. Șarpele cu ochi mari și limbă netăiată scoate timid capul din sac.

– Stai aici, drăguțule. Dacă ar fi fost pregătit, te-ar fi avut.

Șarpele dădu din cap apoi intră în sac. Vânzătorul se șterge energic la nas, apoi la gură, legănându-se pe drum cu șerpii în spate.

Fulgii de nea valsează semeți prin aer. Oamenii sunt grăbiți, încearcă să-și care, printre nămeți, servietele pline cu acte. Peste drum, un muncitor înalt și nins pe umeri, își dă jos casca, își ia țigara plină de var de la ureche și le face semn colegilor.

-Bă, hai că-i gata!

Vin spre el vreo șase matahale cu priviri obosite și pantaloni prăfuiți. Se așază pe niște bolovani pe care-i curăță în grabă de zăpadă, își aprind țigările și încep să fumeze. Niciunul nu scoate o vorbă. Imaginea e ritualică. Șapte bărbați, șapte mâini drepte care scrumează în același timp, șapte bolovani uciși de șapte șezuturi.

V. merge agale prin zăpadă. Țigara i se stinge de multe ori așa că, de fiecare dată, caută bricheta în buzunarele largi de la palton.

În toaleta improvizată din spatele clădirii în construcție se aud gemete surde și scurte. Un al optulea muncitor își crapă rectu’ n două și strigă după hârtie igienică. Ușa de la toaletă e deschisă, poate, poate vine cineva să-i dea o bucată cât de mică de hârtie. V. trece prin spatele budei cu pricina. Se oprește să-și aprindă încă o dată țigara în timp ce muncitorul urlă de zor:

– Dați-mi dracu niște hârtie…

Privirile celor doi se intersectează. Muncitorul își dă seama de situația penibilă în care se află și lasă capul în jos. Nu mai închide ușa că nu mai are rost.

– Am un pachet de șervețele, vi-l dau? zise V. în șoaptă.

 – … pfoai, da, senchiu, zice muncitorul încurcat.

Băiatul îi întinde prin gard un pachet cu șervețele aromate grețos, de 50 de bani. Pleacă în grabă fără să se uite în urmă, arzându-se cu țigara.

 – Heeeei, tramvai, cu etaj și tras de cai!!!

Baniciu răsună în căștile vechi. V. se trezește rapid și își analizează mâna. Nu are niciun fel de arsură. Se uită speriat pe geam, căutându-și visul. Se simte vlăguit. A traversat prea multe existențe în prea puțin timp. Ar vrea să bea niște apă însă gura uscată nu vrea lichid, vrea să vorbească. Vrea să-i spună cuiva ce ciudățenii a visat. Dar se uită în jur și vede că n-are cu cine să schimbe nici măcar o privire.

Așa că se întoarce spre geam din nou. Tramvaiul își continuă drumul, învățând să compună și alte simfonii metalice, cu zăpadă pe umerii de fier.


Sorina este o tipă pasionată de umor negru, cu un condei super ascuțit cu care scrie mereu plin de tupeu și cu încredere de parcă se termină lumea mâine. Ce-i mișto la ea nu e doar că are acel star factor pe care-l vezi o dată la 5 scriitori, ci că e super serioasă și pasionată de arta ei. Ba chiar de vreo câteva ori mi-a atras și mie atenția, ceea ce mereu încurajez fiindcă nimeni nu-i perfect.

I-a plăcut și ei cursul meu, se pare.

Cel puțin așa zice acest review.

Dacă te înscrii de pe acum la cursul din 21 iunie și achiți suma, ai reducere de 50 de lei. Adică plătești 350 lei. Reducerea se aplică doar pentru basic și full.

Apropo, nu uita că dacă nu ești hotârăt, cursul meu are 3 module:

Înscrie-te aici și revin eu cu un mail.

×