fbpx
ivanna

IVANNA ROCKS- ‘’Ivanna e produsul de marketing a lu’ mă-sa și a lu’ ta-su. Ce vezi, aia sunt’’

ivanna

IVANNA ROCKS- ‘’Ivanna e produsul de marketing a lu’ mă-sa și a lu’ ta-su. Ce vezi, aia sunt’’

Acum vreo 2 săptămâni mi-am făcut curajul să o întreb pe Ivanna dacă vrea să facem un interviu. Și cum primul interviu, cel cu Anca Zaharia, o altă tipă amazing pe care o iubi din online, a ieșit țiți, am zis să mai fac un interviu asemănător cu o altă gagică mișto. Zis și făcut.

O știam pe Ivanna de pe net, de câțiva ani, dar nu avusesem niciodată tupeu să zic ceva. Ba și mai rău, am judecat-o de câteva ori cu prietenele mele că pune nuduri pe Interneți. Între timp, mi-am dat seama că eram o imatură înainte și acum o super admir pe tipă.

Așa că am zis: Sal! Cf, Ivanno? Vii la mine să facem un interviu? Ea a răspuns afirmativ și iată-ne aici. 

Înainte să îl încep, aș vrea să spun că Ivanna e o renascentistă. În sensul că face o grămadă de lucruri: e DJ, scrie pe Ivanna.rocks, joacă la teatru (promovează treaba asta mai mult, femeie, că te omor!), e fostă fotomodeală, actuală modeală nud și ar trebui să pornească un podcast cu mine. SINCER! 

P.S: Legat de teatru, o vedeți pe femeie la teatrul În Culise, acum repetă piesa ‘’Dragoste în 4 tablouri’’. Also, știați că joacă acolo din 2012? Nici eu. Acum știți. Și mai joacă și în ‘’Scrisori către Rita’’, chiar nud. 

Bun. Să continuăm acum. Am chemat-o la mine, i-am făcut o ciocolată caldă și am vorbit nici nu mai știu câte ore încontinuu. Apoi ea a plecat la date-ul ei. Eu astăzi am transcris acest interviu în cam 3 ore, dar jur că a meritat. 

Vedeți și voi cu ochii voștri!

de Gabi Gogiu, make-up de Alexandra Grigore
  1. Salut, Ivanna! Hai să dăm drumul la interviu! Am observat eu, în lurkuiala mea, că ai fanii împărțiți în 2 tabere: aolo, ce fel de om se pozează nud și vai, ce cool e ce faci, te respect. Ce spui despre aceste 2 împărțeli? 

În primul rând, eu nu vreau să *râde*, nu vreau să influențez pe nimeni să facă ce fac eu. Și mă enervează că lucrul ăsta e perceput ca un act de curaj, ca un manifest. Căcat! Nu e nimic! Eu doar mă simt bine făcând lucrurile astea.

Aș vrea să înțeleagă oamenii aspectul ăsta. Mi se pune în cârcă și treaba asta cu influențarea unei pături de oameni care învață să fie numai curve și golani când mă văd pe mine goală. Serios?? Eu fac asta pentru că mă simt bine s-o fac, ți-am zis. Nu e nimic dincolo de asta.

Cât despre taberele astea două ce să zic? Doar n-o să zic că le aduc o ciocolată ăstora care zic că fac bine și că ăilalți sunt niște încuiați comuniști! Fiecare cu părerea lui și cu treaba lui. Eu mă bucur tare mult că suntem în epoca lui ‘’nu-ți place, nu te uita, există x în colț’’, pe bune!

Nu vreau să mă aplaude nimeni, dar nici să arunce cu roșii în mine. E decizia mea, corpul meu, mi-l arăt unde vreau și cine vrea să se uite, bine!

Cine nu, iar bine! Asta cu marele act de curaj, coaie, pentru mine asta înseamnă ce fac pompierii, care sar în flăcări să salveze vieți, nu că-mi arăt eu o țâță! E un exhibiționism de-al meu, nu e niciun curaj. 

Iar în ceea ce privește valul ăsta de manifestații feministe, nu am nicio treabă! Mă dezbrac public de 5 ani de zile. Mă doare pe mine în cur de val.

 2. Ok, ai făcut videochat de probă. Ai pus muzica dezbrăcată și ai poze nud pentru care trebuie să plătim dacă vrem să le vedem. Ai tot felul de statusuri cu povești, pe care alții nu le trăiesc niciodată. Scrii o carte. Zi-mi sincer, cine e Ivanna și de ce te ascunzi sub controversă? Zi-mi despre părțile pe care nu le expui pe Internet.

Aici te aștepți să fiu eu cu totul altfel față de cum sunt pe Internet? Ai impresia că-s mai diferită în viața reală?

Ești mai positive! Pe Internet pari mai dură, mai tăioasă! Ca să fac o comparație, pe net pari mean, dar în viața reală pari o bombonică! 

Nu îmi propun să fiu mean. Ăsta-i stilul meu de scris. Mă rog, e și în funcție de starea de spirit. Că ai văzut că mai scriu și feelingeli d-alea de genul statusului meu cu oamenii-sclipire. Totul e în funcție de mood.

Știi care e faza, multă lume are impresia asta despre mine pentru că văd și pozele. Și în poze chiar am un stil, dar tot nu e fabricat ca să par cool. Așa lucrez cu fotografii. Și asta-i și viziunea lor pentru mine.

Toți văd pozele alea cu lanțul în gură și cu latex, curea cu ținte, dar când mă cunosc sunt șocați că eu sunt gen YEY hai să fim prieteni! Logic că sunt șocați când ei se așteaptă să vin cu biciul după mine! 

Cred că asta e singura chestie. Nu mă ascund sub imaginea aia de fată rea. E doar o latură de-a mea. 

Mamă, da’ poza aia de profil, frate! E bombă!

Ah, aia e poza după scandalul cu țigara. E poză de la concert B.U.G. Mafia și port un tricou pe care scrie un doi și 3 de zero. 2000 de lei amendă! Și e gen referire la Mafia, apropo și de faza cu țigara. Acolo chiar sunt badass bitch! Doar am ajuns la știri. 

Însă, chestiile pe care le fac nu sunt ca să șochez, sau ca să creez o controversă. Chiar dacă așa se vede din exterior. Dacă voiam să fac o controversă reală, făceam ceva șocant pe bune. Dar nu ăsta e scopul meu. Am și în viața reală o personalitate puternică, nu doar în online. Și îți dai seama, nu îmi e chiar facil să fiu așa prietenoasă online, nu îmi permit.

Una e interacțiunea 1 la 1 și alta e interacțiunea 1 la 10.000. Nu am timp fizic să fiu prietenoasă în online cu atâția oameni! Ai văzut comentariile mele imbecile, totuși. Unul dintre cele mai pline de hate comentarii e unul care zicea că merit să fiu castrată chimic. Și mai sunt muuuulte altele.

În concluzie, Ivanna e Ivanna și atât. Mie îmi place să experimentez chestii. De asta m-am făcut actriță. Cred că fiecare om are o misiune, chiar dacă sună cucu. I’m an entertainer. De asta exist. 

De asta am și făcut videochat, am vrut să văd cum e. Secretul femeilor independente. Da’ de ce am pus muzică nud? Ca să văd cum e. Să experimentez. Să adun povești și să simt că trăiesc. Liber și cum vreau eu.

Iar ca să răspund la ultima parte din întrebare, eu am seria de Confesiuni de pe blog, unde povestesc treburi din viața mea, care nu sunt mereu roz. Am niște texte cu impact emoțional puternic as fuck, cum e ăla cu depresia, sau ăla despre cum a murit maica-mea. Cred că vulnerabilitatea te face mai puternic. Te fortifică. Înainte eram de acord cu treaba asta. În timp, m-am educat să vorbesc deschis pe net. 

photo de Radu Sava


3. Mi-ai spus că te îndeamnă lumea să faci vlogguri. Te gândești serios? Ai vreo temă în minte?

Băi, mă gândesc super serios. Și chiar o să fac anul ăsta. Am o temă în minte: honest vlogging. Pentru că I’m fucking sick and tired de toată prefăcătoria asta și de toate tutorialele de makeup. Mamă, să-mi bag pula! Dai play la un clip d-ăla și vezi cum toate rujulețele sunt aranjate pe culori, de la deschis la închis, pe branduri, pe nu știu ce, pensulicile sunt așezate și curate, etc. Coaie, mă lași? Nu e real. Nu stă nimeni în viața reală să aranjeze totul așa, la dungă. Câte femei au dezastru și câte au ordinea aia? Vreau să fac eu un tutorial de makeup real. Sau altă prefăcătorie: turul casei mele.

Wow, uite, unicorni și totul curat și stickere peste tot! Să vezi cum am eu în casă uneori! Asta vreau să fac. E prea multă fakeăreală pe Internet și nu are sens. Până și temele abordate sunt fake! Aș vrea să scot masca de pe rahatul ăsta cu ce ar trebui să fie online, dar nu e. Pentru că momentan mi se pare că e un fel de labă în cerc.

4. Cum era Ivanna când era mică și ce voia să se facă atunci când crește mare? 

Prima dată am vrut să mă fac balerină. Pe urmă am vrut să mă fac Michael Jackson. Și apoi am rămas la cântăreață. Pfoa! Și cât am ținut-o p-asta! Cam până mi-am dat seama că nu se prea poate. Uite așa am ajuns eu la DJ-eală.

Dar tot vreau să mă apuc anul ăsta să iau lecții de canto! Simt că am o frustrare pe care o car după mine de ani de zile și nu sunt ok cu asta. Nu o să fiu vreodată vreo Maria Callas, dar măcar să știu cu ce se mănâncă.

În rest, believe it or not, Ivanna era un copil foarte timid. Da până la boală! Știi cum? Am fost crescută în spiritul ăla de taci, nu vorbi! Stai la locul tău! E rușine! Tu nu trebuie să vorbești! Să nu dai tonul la prostii! 

Photo de Dan Dan Mihai Lupescu 

Tot timpul am fost foarte înaltă și maică-mea mă complexa pe treaba asta. Avea ea o vorbă. Îmi spunea că sunt plop înalt, căcat de ciori și cum să te ridici în picioare și să nu știi. Asta mi-a dat o timiditate excesivă. 

Dar a avut efectul recul. Am fost atât de împinsă la colț că la un moment dat s-a dus exact ca praștia. Eram genul ăla de tocilară pe care nu o suporta niciun copil. În generală, cea mai bună prietenă a mea era doamna învățătoare. Mamă, și când ningea mă băteau toți copiii cu bulgări. Era o clasă întreagă de copii care mă băteau. Imaginează-ți!

Cred că chestiile astea construiesc caracterul. Copiii sunt copii, o să fie răi indiferent.  

5. E greu sa fii artist în România. În special dacă ești femeie. Și ești și Dj. Și blogger, și model alternativ. E ceva ce nu poți sa faci? Gen sa gătești sau să calci rufe? Simt ca activitățile astea banale nu sunt pentru tine. Nu pot să îmi imaginez cum ai arăta făcând lucruri atât de boring.

Gătit zici? Ai să râzi, dar gătesc like a motherfucker! Și de restu’, pizda mă-sii, nu știu să calc. Am făcut-o de 2 ori. Nu prea sunt un as la treburi casnice, dar trebuie să le fac. Am avut eu o femeie care mă ajuta prin casă și jur că era făcută pentru șmotru! Luat la perie, franjuri, covoare. Ei, eu nu sunt așa.

Altceva ar mai fi că nu știu să conduc. Am carnet, dar pot să mi-l bag fix în cur. Mi l-am luat degeaba. Nu sunt în stare să mă concentrez la o mie de lucruri în același timp. AAA! Și nu știu să înot, nici să merg cu bicicleta, nici să joc niciun sport de echipă! Nimic. Nici baschet. Sunt înaltă de la natură. Am încercat să înot în piscină, oriunde, cu călcatul apei, cu draci! Nimica! 

Photo de Radu Sava

6. Zi-mi ceva intim despre tine. Promit că fac schimb de informație. 

Cred că obiectele au suflet. La modul cel mai serios. Iar o să sune un pic cucu. Am grijă să îmi folosesc toate lingurițele și furculițele ca să nu fie niciuna tristă. Treaba asta cu obiectele o am de când eram mică.

Odată am plâns pentru o perdea. Cred că aveam cam 18, 20 de ani. Renova maică-mea casa și luase deja perdele pentru bucătărie. Am mers cu mama la Bricostore să mai luăm lucruri și a văzut alte perdele mai frumoase. Și s-a hotărât că nu o să le mai folosească pe cele pe care le aveam deja. Atunci am început să plâng în magazin.

Săraca perdea! Ea credea că o să stea acolo la geam și acum nu o să mai stea pentru că ai găsit una mai frumoasă decât ea! Serios? Asemenea bestie superficială ești? Și până la urmă nu a mai luat mama perdelele.

Dar apoi m-a chinuit conștiința că dacă perdeaua aia frumoasă, din Bricostore, își făcuse iluzii că o să vină la noi și acuma e tristă?

Altă poveste mai recentă ar fi că am dat 100 lei pe un ugly sweater, de la Cropp și e verde, are un ren imens. L-am văzut, l-am pipăit și am simțit că am avut o conexiune, dar apoi am decis să plec. Îți dai seama, nu voiam să dau 100 de lei pe un pulover de căcat, pe care-l port oricum o dată pe an. Dar apoi m-am gândit că părea trist renul că l-am lăsat acolo. Nu puteam să abadonez renul, Ana! 

7.  Băi, cum a fost petrecerea de break-up? Nu am văzut ceva așa de millennial și wild de ceva timp. Te-ai gândit că ai lansat un trend cu asta? Dacă peste câțiva ani petrecerile de break-up o să fie considerate o normă în societatea noastră?

Recunosc că ideea e inspirată din cartea aia cu ‘’Dragostea durează 3 ani’’. Nu știu dacă ai citit-o. Dădea ăla mega petrecere de divorț, dar la el era un soi de caterincă pentru că se trosnea singur de fapt.

Petrecerea a fost foarte mișto și am decis să o facem pentru că mi se părea mie că oamenii nu prea au cultul despărțirii dezvoltat.

În momentul în care ceva se destramă, ori ne-o ardem pasiv-agresiv și ne ștergem pozele de peste tot, ori ne-o ardem cu înjurături și frustrări. Mie mi se pare că atâta timp cât ai împărțit niște ani de viață cu un om, un loc, niște obiecte și altele, îți datorezi ție și relației, și celeilalte persoane, și universului, să ieși cu chestia asta cu respect, cu inima deschisă și cu mulțumire. Știu că sună foarte hipioțesc ce zic, dar asta cred. 

Photo de Radu Sava

Eu am avut noroc să am un partener foarte mișto pe care o să îl iubesc tot restul vieții mele. Chiar dacă am ajuns într-o intersecție, ca să mă exprim în clișee, nu văd de ce nu trebuia să onorăm și momentul ăsta. Iar petrecerea a fost bittersweet. Îți dai seama că au fost mulți oameni, s-a dansat, s-a dat din cap, dar a fost și sad. E ca și cum ai da petrecere de înmormântare. Nu e nimeni foarte happy. Dar mă bucur că am făcut și chestia asta.

Iar dacă devine un trend, o să fiu iar happy. Dar doar dacă se menționează de unde s-au inspirat oamenii. Am o problemă cu furtul intelectual. Să spuneți, domne! De la mine știți. Fără statuie, dar măcar să ziceți că eu am fost prima proastă care s-a gândit la asta.

8. Care sunt planurile de viitor? Și când zic viitor, zic următoarele câteva luni din 2020.

Vreau să investesc foarte mult în contul de OnlyFans acuma. Sunt foarte fericită că am găsit platforma aia. Am reușit să împac și capra, și varza cu ea. Le-am găsit și o utilitate pozelor nud, pe care oricum le făceam din plăcere. Și acum am unde să le expun necenzurat. În plus, le-am dat oamenilor o cale să mă susțină oamenii și pe partea de scris și am și un loc unde pot să îmi pun cartea. Mi se pare că împușc vreo 5 iepuri din același foc.

Asta e prioritatea zero. Dacă vrei să pui și un link aici. Ah, și honest vlog, care o să se numească probabil THE NAKED TRUTH. 

DACĂ VREȚI SĂ O SUSȚINEȚI PE IVANNA, INTRAȚI AICI ȘI DAȚI CU SUSȚINEREA DE PEREȚI! MULȚUMESC, ACEASTA A FOST O PAUZĂ PUBLICITARĂ! 

9. Cartea ta pe care o să o pui la dispoziție curând, pe blog, contra cost despre ce o să fie? Fă-ți puțină reclamă!

Am pus pe blog primele capitole. Nu vreau să mă laud pentru că nu îmi stă în fire. Una e să zic că folosesc de Internet pentru că mă ajută să îmi transmit mesajul oriunde. Alta e să zic că e genială și că wow sunt eu încarnarea lui Dostoievski. Cartea e mult mai autobiografică decât s-ar gândi oricine. Sunt multe chestii acolo pe care nu și le-ar putea imagina nimeni că le-am făcut, dar da, le-am făcut. Singurele lucruri schimbate sunt numele, locurile că nu vreau să mă trezesc dată în judecată și nici arestată.

Acțiunea e puțin mai glamorous, am cosmetizat unele aspecte. Spre exemplu, nu suntem într-un cartier din București, ci într-un cartier, din, să zicem, Los Angeles. Așa creez un contrast mai mișto. Atât. În rest, e autobiografică.

Ca să dau un sinopsis, e despre un model care face și trafic de droguri. 85% din lucrurile din carte chiar le-am făcut. Personajul principal e o gagică fotomodel, care încearcă să se lupte cu tot mecanismul din jurul ei. O să vezi dacă mai citești pe blog, în capitolele următoare.

Ideea e că se hotărăște să scrie o carte ca să scape de modeling și de droguri. De fapt, așa începe și primul capitol: Într-o zi o să scriu o carte și o să mă umplu de bani.

Gagica asta se mai luptă și cu tot felul de tragedii amoroase. Și mai are și o vecină prostituată care o supraveghează când își trage capetele de serii la droguri. Știi tu, c să nu crape otrăvită. Se mai îndoaie drogurile cu otravă de șoareci, dacă nu știai.

10. Care sunt haterelile cu care te lupți zilnic și cum o faci? Trăim într-o era unde cyberbullyingul e în floare. Spune-ne și noua cum faci să îți pese asa de puțin?

 Păi, ce ziceam și mai devreme. Eu am ajuns la concluzia că orice ai zice pe lumea asta gen cățelușii sunt pufoși, o să existe oameni care să nu fie de acord și să te haterească. Strict vorbind de Internet, o să se găsească cineva vocal în dezaprobarea lui. Spre exemplu, cățelușii nu sunt pufoși și dacă tu crezi că sunt, ești o curvă! Ai observat sigur și tu acest raționament divin!

Dacă omul vrea să fii curvă și proastă, tu ești! Nu contează ce faci și ce nu faci. Așa că neexistând un reper, sau un standard până la urmă fuck it! Ce spun oamenii nasol despre tine e de fapt despre ei.

În momentul în care înțelegi chestia asta, îți dai seama că there’s no use. De ce mi-aș irosi eu viața încercând să fiu mai puțin decât sunt? De ce? Viața mea e tot ce am.

De ce aș pierde asta de dragul lui Gigel 98, care zice că sunt grasă, proastă, curvă, sau whatever? Eu în viața mea nu m-am dus să comentez de rău la altcineva, deși am gândit-o. De asta există un filtru.

Asta ne diferențiază de maimuțe. Și asta e diferența între uitat și scos pe gură. Așa e și pe net! Gândești, dar ești suficient de echilibrat încât să păstrezi meschinăriile pentru tine. Nu e ipocrizie, e self containment. Nu are niciun scop. 

Oricum, cum îți crește popularitatea, îți crește și hate-ul. FACT! E un procent. Din 100% oameni care te urmăresc, x% sunt de acord și y% nu sunt de acord. Eu cred că contează ce faci, nu ce zici. De gură suntem buni toți! 

Dacă pe Angelina, pe Kylie Jenner și pe Taylor Swift le face Internetul în toate felurile, ce să mai zic eu, o pamfletistă din București? 

11. În încheiere, lasă-mi câteva gânduri care te ajuta sa fii cine ești tu zilnic.

Bă, frate, o să îți zic o singură fază. Eram anul ăsta la Rockstadt, unde am pus și muzică. Sunt foarte mândră de asta. Eram la concert Clawfinger și fix când s-a făcut 12 noaptea și a venit ziua mea, au început oamenii să cânte Biggest the best. A fost cea mai frumoasă urare de la mulți ani! Versurile sunt gen you’re the biggest, the best, better than the rest. Universul îmi spunea la mulți ani. Uite, dacă vrei un gând, e fix ăsta. 

A, și mai am o chestie care mă ajută! Știu că orice, indiferent cât de nasol e, o să treacă. M-am lămurit că totul trece. Și încă ceva, știu că orice s-ar întâmpla, o să mă descurc. E imposibil să nu! Am ieșit din niște situații așa de oribile, încât acum știu că orice s-ar întâmpla, o să fiu bine. A fost un interviu de 7 ore. O să fie lung ca dreacu’.

Și așa a fost. If you enjoyed this, share it like there’s no tomorrow.

5 responses to “IVANNA ROCKS- ‘’Ivanna e produsul de marketing a lu’ mă-sa și a lu’ ta-su. Ce vezi, aia sunt’’”

  1. Am intrat la fata asta pe pagina de Facebook si primul lucru care m-a lovit sunt postarile despre depresie, atat de populare anii astia. Te intreb si pe tine, stilul ei de viata de care e foarte mandra, in care se dezbraca si vinde softporn, crezi ca are vreun efect asupra depresiei sau se exclud reciproc si depresia e venita de undeva din exterior fara nici o treaba cu alegerile ei constiente?

    • Păi hai că îți răspunde fata asta. În primul rând, am o singură postare despre depresie, și anume despre oamenii care o simulează ca să cerșească atenție. Din comentariul tău reiese că numai asta scriu și nu e așa. În al doilea rând, tu ai impresia că eu am depresie pentru că mă dezbrac și vând softporn. Legătura dintre astea e fix aia dintre ștampila de la prefectură și coada vacii. Sau stai, crezi că din cauza minților înguste care mă judecă și cataloghează fotografia nud ca fiind sofporn încep să plâng cu fața în pernă și mă gândesc să mă sinucid? AHAHAHAHA. Lasă, nu-mi răspunde. HAHAHAHAHAHAHA.

  2. Unde naiba subt atât de multe postari despre depresie? ?
    Pe băiatu asta l-au lovit atât de tare postarile încât a intrat în depresie….. probabil se va apuca de pozat nud. ???