fbpx
Interviuri

George Bonea, speakerul demotivațional de care ai nevoie

Pe George Bonea îl știu de câțiva ani buni. Ne-am intersectat profesional într-un proiect mai de mult. Recent am fost la el în podcast și acum îi iau și interviu.

Pentru ăia veniți târziu la petrecerea internaută, George are vlogul cu Speaker Demotivațional. Pe lângă asta e solistul trupei Just Another Lie și scrie cu mintea, tastatura și cuvintele la purtător pe georgeisme.ro. A publicat și cărți, a lucrat și în agenții, acu doar merge în mijlocul zilei cu bicla prin București și face Freelance. ‘ț-ai dreacu’ de friraizări!

Am zis că dacă tot m-a scos la tablă în podcast să îl trag de mustață ca să văd ce-i dincolo de ea.

Ia zi, băi, George, ce mai faci? Cum mai eşti? Cu ce te mai lauzi? Cum ne mai demotivezi?

Momentan fac bine. Acum tocmai ce m-am așezat pe canapea după o tură cu bicicleta. A fost așa frumos că nici nu m-am enervat în trafic. Aveam motive, dar n-am vrut să mă enervez. Mă laud cu faptul că am putut să mă plimb cu bicicleta prin oraș, marți pe la ora 2-3, fără să fiu stresat că mă așteaptă cineva la un birou. E o realizare. Poate (de)motivez prin asta.

Apropo de demotivaţional, de unde ţi-a venit ideea asta cu George Bonea, Speaker Demotivaţional şi care a fost episodul ăla care-a explodat de a luat totul amploare?

George Bonea

A fost o idee care s-a copt multe luni în minte. Am tot citit și urmărit pe net filosofi și psihologi, ca mai apoi să-mi dau seama că există o pandemie de speakeri motivaționali, mulți dintre ei fiind analfabeți științific. Așa că am început să lucrez la speaker (cum arată, cum se îmbracă, cum vorbește). 

Episodul care l-a propulsat a fost despre săracii cu telefoane scumpe:

Zi-ne care e meseria ta de bază. Faci stand-up, cânţi lăutărească SKA şi faci Copywriting. Mai eşti şi influencer DEMOTIVAŢIONAL. Care-i preferata? Sau care e ordinea?

Când mă trezesc sunt blogger. Apoi copywriter pentru colaboratori. În funcție de calendarul personal pot să ajung în 24 de ore să fiu și speaker demotivațional, solistul trupei Just Another Lie sau comediant. Seara mai scriu pentru cărțile pe care visez să le public până la 40 de ani. Îmi plac toate, dar mai ales să scriu. Oriunde, dar să scriu.

Dacă nu mă înşel ai fost şi pe la TV. Unde, ce şi cum? Şi mai presus de orice, cum a fost experienţa?

Cele mai bune prezențe la TV sunt cele care nu s-au difuzat. Am fost la o emisiune concurs la Pro TV, am fost și la Antena (aia nu s-a difuzat). Câteva interviuri pe la Pro, TVR, Realitatea, Antena 1… Îmi place să merg la TV să vorbesc, să dezbat. În unele situații a fost cam circ și nu mi-a plăcut. Cei care mă cunosc mi-au spus că se vedea din avion că sunt stânjenit. Sunt un actor slab.

Am fost amândoi parte din acelaşi proiect la un moment dat, Instaglam. A fost greu drumul ăsta spre faimă? Chiar aşa, ce părere ai despre faimă, în genere?

George Bonea 1

Eu n-am ajuns încă la faimă. Nu mă simt faimos. Mă recunosc câțiva oameni pe stradă, dar încă mai pot merge la pâine fără să fiu asaltat. Nu-mi doresc faima aia ridicolă în care se uită toți lung la tine și vor poze „cu maimuța”. Maximum un dat din cap apreciativ (ori un deget mijlociu ridicat finuț), dar cam atât. Îmi doresc faimă dacă ea vine la pachet cu un confort financiar. Vreau bani pentru că vreau să-mi permit un spital mai bun pentru familia mea, o educație mai bună, cărți și mâncare de calitate. Faima fără bani e ca shaorma fără carne.

Ai un podcast, în care am apărut şi eu, şi Lorena Lupu, şi alţi oameni din online. Cum ţi-a venit ideea şi cum merge? Te-ai gândit că prind podcasturile şi ai zis hop şi tu, sau ai vrut un soi de emisiune? 

Nu mă gândeam să-mi fac podcast, dar mi-au zis unii ascultători de speaker că le place vocea mea și ar vrea să audă mai mult din ce am de zis. Probabil le era lene să-mi citească blogul. Conceptul podcastului e la fel de relaxat ca gândul din fabrică: sunt în halat, vorbesc relaxat cu ascultătorii și invitații. Îmi plac invitații de la care am ce să învăț așa că am și un motiv egoist pentru care îl fac: doar așa pot aduce oameni interesanți la mine acasă de la care să învăț lucruri. Nu sunt dispus să vă scot pe toți la cafea în oraș. 

Tu şi scrii pe blog. Ai vreo strategie acolo?

Pentru blog îmi notez idei de articole și le dezvolt în cap. Practic, scriu articolul în cap cu câteva ore înainte să-l scriu fizic. Îmi dau o temă pentru câteva ore și după ce o dezbat pe toate părțile o aștern pe blog.

Care e cel mai tâmpit comentariu pe care l-ai primit vreodată?

„Greșești”. Atât.

Zi-ne despre trupa ta. Mi-ai zis când ne-am văzut că ai gusturi eclectice. Detaliază şi pentru publicul care nu ştie ce înseamnă asta.

Trupa în care cânt se numește Just Another Lie. La început a fost de punk. Apoi de ska-punk. A deveni ska-punk cu influențe. Apoi influențele au devenit un tsunami, așa că azi cântăm ce ne taie capul, dar după o vizită live la Guerrilla am rămas cu ștampila de Reggae-Lăutăresc. Toți din trupă ascultăm muzică diferită, de la manele la indie, jazz, bossa nova, techno. Când spun că-s eclectic mă refer la faptul că dimineață m-am trezit cu Carmen în cap .

Și apoi am continuat cu Nicolae Guță, Bad Religion și Paul Kalkbrener. Muzică.

Dacă ar fi s-o iei complet de la capăt, ai mai face ce faci acum sau ai deveni inginer, contabil, doctor sau altceva?

Îmi place ce sunt și ceea ce fac. Dar aș învăța mai multe aptitudini. Vreau să învăț să gătesc și mă uit cu ciudă la cei care au răbdarea și talentul de a schimba prize, țevi și a renova interioare. E nevoie de așa ceva.

Apropo de demotivaţie, pe tine ce te doboară? Ce te face să te simţi oribil când te simţi aşa?

Mă doboara frica de faptul că n-o să fiu îndeajuns de bun pentru lucrurile care contează: un tată îndeajuns de bun, un soț îndeajuns de matur. Uneori îmi e frică să nu-mi încalc unele principii de foame. Mă sperie gândul că aș putea să mă vând pentru că nu-mi permit chestii elementare. 

După cum le zic tuturor oamenilor din interviu, ai aici un spaţiu publicitar mic. Zi-mi despre proiecte curente, viitoare şi trecute care crezi că ar da bine pă online. 

Momentan colaborez cu diverși oameni care au business-uri mai mici sau mai mari (unele de milioane de euro – bijuterii) și mă ocup de comunicarea și imaginea lor. Sunt capul din spatele postărilor de social-media, website și campaniile pe care le fac. Toate bune pentru că ne înțelegem bine. 

În aprilie-mai urmează să public o a doua carte și sunt foarte entuziasmat pentru că simt că am evoluat mult ca scriitor de la debutul de acum 7 ani. 

Vreau să văd cum evoluează lucrurile și cu stand up-ul și trupa. Sunt optimist.

Ai avut momente în care ai vrut să renunţi la tot ce înseamnă online? De ce?

Momentan online-ul e bun pentru mine. Am învățat să-l mai temperez. Încerc să nu-i dau tot ce vrea. Îmi păstrez intimitatea și caut să postez ceva mai rar ca înainte. 2-3 postări pe zi, dar relevante. Cândva o să renunț și la online.

Cum te relaxezi? Serios vorbesc. Eu am problema asta şi caut soluţii. Închizi netul, tragi draperiile, închizi coşmelia şi la revedere, sau ce faci?

O să sune țopist, dar mie-mi place Mezzo. Pornesc televizorul pe Mezzo, închid laptopul, îmi fac un ceai și citesc. Țin telefonul pe hol și cam atât. Relaxează și mersul pe bicicletă sau alergatul. Relaxează să nu vrei să știe lumea ce faci. Nu prea anunț unde mănânc, cu cine, pe unde călătoresc. Și nici nu vreau să știe toată lumea mereu ce fac, unde și cu cine. Nu merită.  

Hai cu un cuvânt de încheiere care să ne demotiveze pe toţi, pls. 

Nu toți vor avea șansa să dea un interviu ca ăsta.