Inspirațional

Cum să dai sfaturi fără să pari lipsit de empatie

E o chestie recurentă, asta cu lipsa de empatie, nu? În epoca Internetului știm că până și coana Frosa are o părere despre ceva. Cred că și pisicile dacă ar putea să scrie, să gândească și să aibă opinii, ar avea. Dacă vă uitați bine pe Internet, stăpânii lor au ales să gândească în locuri lor, prin petfluencers. Dar deja ies din film. Ce e drept în 2020? Orice are acces la Internet, o să își expună părerea, fie că vrei, fie că nu vrei. 

Uneori mă gândesc că ar fi mișto ca Facebook sau Instagram să implementeze un buton prin care să dai unsubscribe de la toate părerile și istericalele oamenilor de pe net. Există butonul de unfollow, e real. Dar ce nu o să ne ia nimeni? Părerea noastră, oameni buni. Și faptul că mereu avem dreptate. Suntem pe Internet, e pagina noastră, avem liber la păreri. 

Acum că am stabilit asta și că v-am adunat pe toții aici, tot pe Internet, unde fac același lucru și eu, îmi împărtășesc opinia, că doar de-aia plătesc netu’, haideți să vă zic niște lucruri de bun simț. Cum dăm noi sfaturi, domne, fără să părem lipsiți de empatie?

Principiile astea chiar cred că se aplică în orice situația. Fie că ești la ședința cu părinții și se apucă vreo mamă să zică ea ceva legat de fii-ta, fie că ești pe un forum unde se aprind 3-4 păreriști, fie că te sună cea mai bună prietenă să îți povestească vreo durere amoroasă.

Eu vă dau informația și voi faceți ce vreți cu ea. 

1. Sfaturile se dau atunci când se cer 

Nu există nimic mai palpabil decât acest clișeu din bătrâni. Și niciun fel de sfat nu te face să pari mai lipsit de empatie decât ăsta în care pari tu că le știi pe toate. Dacă te ia gura pe dinainte, e okay. Suntem toți oameni. Dar ține minte că poți să fii ignorat. 

Situație: Ați făcut rate la bancă prin programul Prima Casă și povestiți unui prieten 

‘’Mamă, tare, bravo! Dar eu unul nu m-aș înhăma la asemenea responsabilitate. Adică îți dai seama ce oribil o să fie dacă rămâi fără job? Ce-o să faci? Mi se pare o prostie. Cred că mai bine îți adunai bani și cumpărai direct casa când îți permiteai. Cum să dormi noaptea cu gândul că în fiecare lună trebuie să plătești rata? Chiar mi se pare că te-ai legat la cap aiurea. Plus că o să vezi că în timp o să regreți. Unchi-miu și-a făcut rată la casă și muncește dublu la birou. Nici nu mai are timp de familie’’.

Cu atitudinea asta nu faci decât să confirmi că le știi tu pe toate, domne. Bravo ție! Încă 2-3 d-astea și rămâi fără prietenul respectiv. 

2. Nu proiecta pe ei problemele tale 

Aici trebuie să recunosc că mă identific. Trec totul prin filtrul personal, mai ales dacă situația aia seamănă cu ceva prin care am trecut. Și ghici ce? Devin intruzivă. Arogantă. Atotștiutoare. Devin lipsită de empatie. Și Dumniezo al situației. Dacă tu ai pățit ceva, nu înseamnă că și celălalt o să pățească la fel. Cel puțin mie așa mi-a spus terapeuta. Tu ești o persoană diferită, oamenii din interacțiunea aia la fel, nu mai spun de factori exteriori și incontrolabil care pot interveni. 

Context: Prietena ta cea mai bună se desparte de un tip și apoi se împacă

‘’Băi, ciorba reîncălzită nu e bună! Știi cum se zice! Eu de fiecare dată când m-am despărțit de cineva și m-am împăcat a fost oribil și ne-am certat și mai tare într-un final. Mai știi când am fost cu Laurențiu? Pfoai, a doua oară parcă aveam și mai multe probleme. Dar dacă tu ești fericită, deși nu cred’’.

Ce s-a întâmplat aici? Spuneți cu mine! Această prietenă a fost lipsită de empatie! Bun, începem să învățăm lucruri.

3. Grijă mare să știi ce rahat mănânci 

Cum ziceam în introducere: avem o părere despre orice. Ei bine, noi, oamenii, ca specie, mai avem o trăsătură minunată: să facem pe experții. Și da, exact, cum credeați, chiar și atunci când nu știm despre ce vorbim. Dacă dăm sfaturi și suntem experți extravaganza, cineva o să observe că nu știm ce rahat mâncăm exact.

Cineva care chiar e expert în treaba respectivă o să ne miroasă rahatul de la 10 km distanță. Și apoi, doamne! RUȘINEA! Plus că îți pierzi imediat credibilitatea. Și da, iar ai făcut-o, la naiba! Ești lipsit de empatie. De ce? Dai o informație falsă unui om care are nevoie reală de ajutor.

O abordare mai umană ar fi să recunoști că nu ai cunoștințe în acest subiect, dar tu CREZI, și voi sublinia, CREZI, că asta și cealaltă, dar nu ești sigur că nu ești, și subliniez iar, EXPERT! 

Context: Cineva care nu are copii dă sfaturi despre cum e să crești un copil.

4. Nimeni nu-ți datorează nimic! 

Doamne, asta cred că mi-o tatuez pe față! Nu știu de ce fac oamenii asta, și recunosc că o fac și eu, își creează așteptări nerealiste. Dacă tu dai cuiva sfaturi, nu te aștepta ca ăla să te asculte cu sfințenie. E cazul ăla clasic când îi dai unui prieten sfaturi de relație și el face fix opsusul. Repet, NIMENI NU E OBLIGAT SĂ FACĂ CE ÎI ZICI TU! NICI SĂ ÎȚI DATOREZE CEVA! E viața lor. Identitatea lor. Nu există nicio responsabilitate între interlocutori când se face acest schimb de informație. Sfaturi ar trebui să fie exact ca niște cadouri sub forma comunicării. Îl dai și nu aștepți de la celălalt NIMIC înapoi. 

Și dacă tot am încheiat așa, acest articol este cadoul meu pentru voi. Puteți să îl ignorați complet, să îl adaptați la nevoile voastre, să îi dați sau nu share, sau să luați în considerare ce am zis. 

×